We’ve updated our Terms of Use to reflect our new entity name and address. You can review the changes here.
We’ve updated our Terms of Use. You can review the changes here.

Bacovia Overdrive vol. III: Vladivostok

by Robin and the Backstabbers

/
  • Streaming + Download

    Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality download in MP3, FLAC and more.
    Purchasable with gift card

      €7 EUR  or more

     

1.
Se-aude-un tunet în depărtare și-apoi răsună un ecou. Pisica doarme și visează, visează că vânează. Tună din nou. Furtună mare în depărtare și-aproape nimeni nicăieri și-oricum, fă bine și pricepe – odată ce începe suntem prizonieri. De ce-i așa de mare lumea? Și cine tot face greșeli? Se-aude? Se-aude, te-auzim, bre. Oprește, oprește, că surzim, bre. E imposibil de imensă lumea dar vasele când le mai speli? Oprește, oprește, am înțeles, bre, am ajuns. Ard stele grele în depărtare - un radio în vecini – un refren. Pisica pleacă la plimbare să prindă de mâncare și ultimul tren. Și brusc, o voce în depărtare și îmbrățișați tresărim amândoi în timp ce-n crâșme primordiale și-n laboratoare se nasc vise noi. Și nu chema poliția, sunt încă prietenos - dansează, Salomee, dansezi așa frumos. De ce-i așa de mare lumea? Și cine tot face greșeli? Gata – gata!
2.
Mă uit în jur – în jur nimic. Mă uit spre casă și îmi zic că nu mai are sens. Adică nu mai are cum să ne-aducă și acum tot ce ne-a adus atunci, în toamna mirosind a fum. Am privit asfințitul, am fugit spre pădure. Mi-am privit casa zburând. Și în casă, mici și tăioase, oasele unei fete frumoase. Rămâne o casă neagră în care nu trăiește nimeni și doar tu apari din când în când și cânți. Și ne iubești și ne descânți și ne vrăjești și ne înspăimânți dar noi apunem și uităm oricum și lumea se învârte în fum. Nu te apropia, e din altă lume. Nu te apropia, e altcineva. Ce-i lumina asta dincolo de munte? Nu te apropia, nu te apropia.
3.
De ce parchezi aici când vezi că scrie mare ”NU PARCAȚI”?! Eu asta vreau să știu. Dar tu de ce răcnești așa când ți-am lăsat și telefon și-am scris frumos chiar ”mă scuzați”? În fine. Care mi-ai luat mâncarea din frigider? – Paste cu pesto, cu numele meu scris cu roșu deasupra. Un pic de obraz este tot ce vă cer. Nu râde, citește-nainte, nu râde, citește-nainte, și-atunci când ajungi la capăt și nu mai ai nicio foaie de dat nu râde, citește-nainte, nu plânge, privește-nainte ABCDEFGHIJKLMNOP 1 2 3 4 Unde mi-ai pus tricoul cu Metallica? și cana roșie de cafea și diploma de bac, chitara, grinderul și undița Aia pe care-o am de la maică-mea. Trece vremea trece vremea și ne-ntrece noaptea-i lungă ziua-i rece. Cum am ajuns din coridorul de liceu direct la muzeu? un băiat împăiat împărat îndepărtat. Mă uit în oglindă da-n oglindă nu sunt eu. E ok să vii la slujbă chiar dacă nu mai crezi. E ok să vii la club chiar dacă nu vrei să dansezi. Vin, Măria Ta, – Augada!
4.
Așa începe totul, ca-ntr-un vis, salve de tun, un foc aprins de mâini înghețate amintindu-și. Și totul se destramă, așa cum ți-am promis, și-o să scăpăm – primește-ți sentința ultima oară și-apoi fugim oriunde-ar fi, rămânem orice-ar fi împreună – oricât ne-ar costa și-orice ar însemna împreună. Pe străzile nopții bețivii trec urlând, urlându-și rugăciunea la clădiri ca și când doar focul ar fi sfânt, și-n rest tristețe de canal dar vântul rupe totul și pe mare niciun val. Și noi alergăm, noi evadăm mână-n mână, oricât și orice ar mai putea însemna împreună. Și ce sens are tot? N-o să știm prea curând – n-a rămas chiar nicio urmă, niciun semn, niciun cuvânt? Întreb și iar întreb și-aud doar marea foșnind: “E-așa frumoasă viața – de ce s-o irosești trăind?” Și noi fugim cât putem, trăim cât putem împreună, orice-ar însemna și-oricât ar mai conta – împreună. E târziu fără tine și focul e stins și nu mai am habar – cine-a pierdut, cine-a învins? Așa se sfârșește, exact ca-ntr-un vis, adică fără soluții, neclar și imprecis. Dar în vis alergăm, în vis luminăm mână-n mână, orice-ar mai putea însemna împreună.
5.
reflectoarele imense mătură iar încet oceanul și plouă de parcă ne-ar căuta. în orașul ăsta negru de pe malul unui vis se-ntunecă atent, de parcă ne-ar căuta cineva. și chiar așa, de ce ești atât de greu de găsit? de ce nu te-arăți niciodată? focurile ard în adâncul oceanului ochilor tăi – stinge toate luminile, deschide larg ușa – învingătorii scriu istoria – război, mișcarea popoarelor, progrese în știință, semnale, descoperiri, cămin, colibă, adăpost, cutremur, nopți roșii, renașterea lumii… am învățat să scriu de nevoie, am tremurat de foame în săli de cinema, am învățat în spatele școlii tot ce puteam învăța – mecanica fină a oaselor tale și cum se fumează și de ce se bea și mă ascund iarăși acum de parcă te-aș căuta din nou și din nou și iarăși – abc d e f g h i j k l m n op q r s t u v w x y z
6.
Tu // cu ochii tăi tociți, copiii tăi cenușăriți – ți-e încă blândă inima, dormim sub ea sălbăticiți. Tu, cu ochii-ți obosiți, elevii tăi neabsolviți – trăim în tine și simțim că nu mai suntem bineveniți în ochii-ți obosiți, călăii tăi închipuiți, îngerii tăi despotcoviți, căluții tăi încărunțiți. Tu, cu ochii slefuiți de lacrimi și de îndrăgostiți, de călători și de bandiți – învățători înlănțuiți. Tu, cu ochii complet citiți, copiii complet trăiți – partizani și paraziți –nu te ascunde, nu-i vina ta –rușinea-i a altcuiva, rușinea de-a continua, rușinea de-a repeta, rușinea de-a repeta.
7.
Cutremure, războaie, răzbună-te, strigoaie că noi stăm toți la căldură și tu tremuri ud în ploaie. Dar nu mi-e ușor nici mie a trăi și-apoi a scrie – Dumnezeu e-ntins pe foaie însă dracu e-n odaie. Excepții și miracole, Mărit Mirat, Oracole, Ole ola, iubita mea, e vremea iar de altceva. Bariere și obstacole, cariere și spectacole în case mici, în case mari, mă doare-n cot – tot aia e. Orice carte citită e un grătar pierdut. Orice carte citită înseamnă înfrângere încă de la-nceput. Tinerețe – haine grele – greu e să te afli-n ele. Când iubirea nu-i acasă dorm copiii duși sub masă. Vină și pompierii, da, și vină și salvarea – Când iubirea se sfârșește nimic n-o înlocuiește. Iubește și iartă și fii fără frică și dacă ți-e frică e-OK, nu-i nimică – tot ce vezi în jur va fi complet uitat cândva – și malul și marea și valul și sarea, veninul, zahărul, culoarea, fetele cometele scheletele alfabetele. Deci orice carte citită e un grătar pierdut, orice carte citită înseamnă înfrângere încă de la început. ”Ignoranță și-aroganță, restul n-are importanță” zise ea privind în urmă, apăsând ușor pe clanță, deschizând iar ușa spre o lume luminată de focuri în peșteri, icoane și meșteri, imperii în veșnice descreșteri. Deschide ușa, creștine, către mine, către tine, deschide spre hărmălaie ușa neagră de noroaie. Ușa neagră din distanță sper să dea înspre vacanță, sper să dea spre altceva, că nu mai rezist așa. Orice carte citită e un grătar pierdut, orice carte citită înseamnă înfrângere.
8.
Nu am altă treabă decât să stau după tine. Ploaia a stat, s-a înălțat și luna. Nu-mi pasă că e seară deja și-ntârzii, mi-e totuna. Câini și umbre printre ruine. Am așteptat atât de mult încât se poate spune că sunt deja în întârziere. Nu am altă treabă decât să stau lângă tine deși e clar că abia ții pasul. Nu-mi pasă, nu mă las până nu-i târziu pentru flori, fete și ce-o mai fi. …venim obosiți de departe… nu am altă treabă decât să nu am altă treabă – ȘI UITE
9.
aleargă la vale prin iarba înaltă, zile albe și lungi se tot închid se tot deschid. te cheamă o voce în camera cealaltă dar la ce e bună o ușă care dă înspre un zid? aleargă la vale aleargă fără cărare - tot ceea ce simți face totul adevărat. chiar dacă stă în cale, chiar dacă stă-n picioare, ce mai înseamnă un zid odată ce l-ai uitat? MATEMATICĂ/ SUBACVATICĂ/ SINGURATICĂ/ toate-s vii toate-s pustii/ ACROBATICĂ/ ENIGMATICĂ/ PROBLEMATICĂ/ și de vii și de nu vrei / hei / vine coboară din cer să ne ia. aleargă să vezi cum în amiaza înstelată un copil de oțel dărâmă satul vecin, aleargă să-ți vezi iubita înaripată, părinții copii și pe tine străin. te mai întreb o dată, ziditorule, la ce e bună o ușă care dă înspre un zid? la ce e bună o ușă?
10.
stai stai stai unde pleci? pierzi partea cea mai bună – uite norii cum se-adună. și în spatele lor un soare bătrân se chinuie să apună – eu mă chinui să rămân. rămâi și tu și scrie, scriitoarea mea soție, rămâi apoi în urmă și-explică-mi și mie cum poate-o mângâiere să deschidă iar prăpastia, cine-i după ușă și ce-nseamnă toate astea. ne întoarcem la început și nu scapă nimeni de data asta. țin minte-o lume albă în zi de sărbătoare și părul tău lucind ca o rază neagră de soare, mecanica cerească scrâșnind de la-nălțime și zâmbetul tău tăind prin mulțime – ne întoarcem la început și nu scapă nimeni de data asta – uite ce frumos e totul acum că nu mai e nimic
11.
vreau să zic ceva înainte s-ajungem – vreau să știi că știu exact unde suntem și cine ești și că n-avem, de fapt, n-avem unde ajunge – o să oprim doar undeva la întâmplare, când vrea ea – a ei e liniștea de la-nceput și-al ei e cântecul dintâi – odată ce te-a sărutat, băiete, sărutat rămâi. la capătul orașului e capătul oceanului e marginea pământului și-a zâmbetului tău. o corabie fantomă, iluzia mișcării – eram plecat dinaintea plecării dar pe malul celălalt eram tot noi, de pe malul celălalt ne zâmbeam înapoi – a cui e linia orizontului? a cerului sau a pământului?
12.
Noi toți 03:26

credits

released November 25, 2019

Robin and the Backstabbers
Fântână / Moldovan / Oigăn / Proca / Proca / Vasile

Bacovia Overdrive vol. III: Vladivostok
Scris și regizat de Andrei Robin Proca
Producție muzicală Alessandro Marton

Înregistrat, mixat și masterizat la The Great Below, București și Firstline Studios, Follonica, Toscana, de Alessandro Marton. Grafica albumului a fost realizată de Barna Nemethi. Vultur vectorial: 6fingers. MGMT: Codruț Dumitrescu @ Overground Music. MGMT & înger păzitor: Gianni Proca @ Vidraru industries. PR: Iulia, Cosmin, Ica, Dorina. Pisică și schelet: Pisica și Scheletu.

"aUGAda!" e scris de Vladimir și de Robin. Răzvan Hefe a contribuit cu sunete pe bridge-ul lui "Orice carte citită". Dănuț Georgescu a scris (sau scrie încă) un aranjament de coarde pentru "M E C A N I C Ă F I N Ă". În cazul în care nu termină la timp, folosiți-vă imaginația. Dacă a reușit, înseamnă că la vioara 1 și 2 au cântat Raluca Stratulat și Andreea Greluș iar la violă și violoncel Andreea Larisa Retegan și Andreea Țimiraș. Riccardo Boldrini și Massimo Trimboli au cântat la contrabas și flugelhorn pe "Noi toți". Pe "V2" vor cânta Francesco Mucè la backing vox și Mihai Iordache la saxofon. Florin Barbu a cântat deja la bas fretless pe refrenul lui "Picnic la marginea drumului". Albumul conține un număr de citate. De exemplu, versul "once she's kissed you, you stay kissed" e dintr-o poezie de James Tate și a fost împrumutat și de Bry Webb pe un cântec de pe albumul Provider - acum a fost pur și simplu rândul nostru. De asemenea, refrenul cântecului "V1" este o mare parte din poezia "De ultimă oră" de Bacovia. Index și erată pe www.noitoti.ro. Poza din omăt: Petrică, poza de sub stele: Suri @ inrainbows.ro. Vom scoate albumul independent, se pare, fără casă de discuri, deci copyrightul & publishingul ne aparțin nouă. Și câte și mai câte. Toate la vremea lor. Vă mulțumim.

license

all rights reserved

tags

If you like Robin and the Backstabbers, you may also like: